browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.

Ai un proiect? Cum îl promovezi? De ce te loveşti?

Posted by on October 3, 2014

-de Timotei Rad

 

Coperta-jpeg-clar

Am imaginat un proiect îndrăzneţ, unic, nebun. Apropiaţii îmi zic că merită să fie promovat, îmi zic să scriu la Discovery, National Geographic, etc! Am ascultat de ei şi am scris la tot felul de publicaţii „prestigioase”! Pentru că locuim în România, iar asta ne ocupă tot timpul, vă daţi seama că făcând apel la promovare a presupus să mă lovesc de multe căcaturi. N-am vrut să vorbesc despre ele până acum, ca să nu mi se poată zice că mă plâng ca să atrag atenţie! Am tăcut, am muşcat din mine şi am continuat să muncesc! Ştiam că dacă voi munci suficient voi reuşi şi fără ajutorul lor! Şi iată că a venit momentul! Foarte probabil, am reuşit să am cea mai descărcată e-book din România! În două luni, a fost descărcată de peste 5 000 de ori!!! Nu am reuşit să găsesc date despre cele mai descărcate e-book în România, dar dacă în România o carte printată în 10 000 exemplare e best seller…. mă gândesc că e-book-urile n-au cum să treacă de 3 000! Ce mi-am propus am reuşit, acum că oricum am „obţinut succesul”, nu mi se mai poate reproşa că mă plâng ca să atrag atenţie! Acum nu mă plâng! Acum bag picioarele în stil texan! Şi sper ca asta să atragă atenţie asupra sistemului neprofesionist despre care o să vorbesc!

1)Cineva m-a intrebat de ce National Geographic  sau Discovery nu sprijina un proiect ca acesta. Cei cu care am discutat de la aceste “prestigioase” publicaţii îs lipsiţi de profesionalism! Cel de la National Geographic la care am reuşit să ajung lucra pentru National Geographic Traveler, am negociat să îi scriu moca pe Traveler (nu cu limbaj d-asta, ha ha ha), dar să mă pună în contact şi cu cineva de la National Geographic – revista lunară (că Traveler-u’ apare de 4 ori pe an şi dat fiind că îmi rezerva doar două pagini… nu mă ajuta cu nimic) sau cu cineva de la televiziune, NU A VRUT! Apăi atunci nici eu nu am fost curios să scriu pentru revista lor gratuit, mai bine scriu pe blogul meu! Cel de la Discovery mi-a cerut poze ca să le posteze la ei pe Facebook, am ceurt să îmi tăguiască pagina sau numele, nu a vrut! Iar alte poveşti de călătorii le share-uiseră! Până la urmă a postat ceva pe site-ul lor ca să imi scoată ochii, dar site-ul lor n-are trafic, ei „trăiesc” pe Facebook şi la TV, acolo aveam nevoie de promovare. Îs io prost? Absurd? Eu consider că nu, ba din contră îi consider pe ei neprofesionişti!  MENŢIUNE: Vorbesc despre Discovery România şi National Geographic România, după ce o să am textul tradus îi caut pe cei internaţionali!

2) Samsung,  face concursul “Oameni la puterea a 5a”. În acest concurs trebuia să fi recomandat, şi deci înscris de alte persoane. Minim 50 de prieteni mă înscriu în acest concurs dar nu sunt acceptat! E acceptat un prof de română, o elevă de clasa a unşpea care desenează nu ştiu ce drăcii şi alte poveşti destul de banale. Le scriu, nu mi se răspunde. Îmi rog o amică să o sune pe tipa de la marketing de la Samsung (o cunoaşte), sună, nu i se răspunde! Trimite e-mail, nu i se răspunde! Nu ştiu ce persoane din interiorul companiei Samsung s-au ocupat de acest concurs…. dar cinste nu aduc companiei Samsung!

3) Având o poveste de-a unei călătorii am scris blog-ărilor de travel să mă share-uiască etc. Vreau să mulţumesc domnului Împărat (Imperator Travel – www.imperatortravel.ro) , un adevărat don, lui Nicky Predescu de la www.calatorsauturist.ro, fetelor de la www.travelgirls.ro , fetelor de la www.lumeamare.ro şi altora pe care poate acum îi uit. Îi rog să mă scuze cei pe care i-am uitat. Bineînţeles că i-am scris şi „somităţii” Răzvănică Păscuţ. Adică pana mea, are cel mai citit blog de turism şi cea mai urmărită pagină facebook de servicii turistice. I-am scris şi eu frumos, l-am periat oţâră ca să îmi dea un share. Că mie nu îmi place DELOC ce promovează el e alta, nu era treaba mea să îi fac lui vreo evaluare sau să îmi dau cu părerea despre ce face el! Totuşi pentru că a dat dovadă de neprofesionalism, o să îmi fac plăcerea să îi fac o descriere:

A) Eu i-am scris de două ori, de fiecare dată atât pe pagina oficială de facebook cât şi pe contul personal de facebook (pe ambele a citit mesajul, a apărut „Seen”) dar şi pe e-mail! Deci 6 mesaje! Nu mi-a răspuns niciodată! Consider asta lipsa de profesionalism! MI-AU RĂSPUNS EUGENIA VODĂ şi LUCIAN MÎNDRUŢĂ! M-au refuzat politicos, dar AU TOT RESPECTUL MEU! Şi gâsca asta plină doar de fiţe face pe isteaţa? Ok, no ia de aci:

B) El o laudă, perie şi promovează pe Uca Marinescu, o înnobilează cu „titluri” precum <exploratoare>, fără să ne explice ce a “explorat/exploatat” Uca?! Banii publici pentru a se plimba prin lume în condiţii de lux şi pentru a îşi cumpăra blănuri? „Relaţiile” cu miniştri şi Ilici? Uca Marinescu are sponsori gen KFC, BRD  şi Carrefour! Virgil a murit bolnav….

C) Răzvănică e super-varză în modul în care îşi tratează cititorii!!! La el pe blog scrie că îşi ia dreptul de a şterge orice comment, deci n-ai voie să îţi dai cu părerea numai dacă eşti de acord cu el! Am o amică, i-a lăsat un comment vis-a-vis de nişte statistici, greşise niste banale cifre. Răspunsul lui a fost: “Cine eşti tu să ştii mai bine decât mine?” No comment..

Răzvan share-uieşte doar clişee (cazul cu românul muncitor ce a reuşit dincolo, dar şi-a schimbat numele, din Mihai în Mitch (Mici? Cu muştar sau fără?). Arată în poze cum merge la studii la Viena şi prostimea e super impresionată. Acu ani de zile şi eu aş fi dat like la aşa ceva, eram îndrăgostit/îmbătat de „fantezistul miraj” de a studia dincolo. Un simplu şiretlic psihologic, ştii că lumea visează la X căcat, îl promovezi, strângi like-uri, ai blog citit, scoţi bani, eşti un model de antrepenor de succes care mâncă căcat, etc! Mai pune poze cu copila silitoare şi bună de pulă a nu ştiu cărui milionar influent şi îi învaţă pe sclavi care îs „modelele” potrivite! Pune poze cu mă-sa şi cu Măruţă (pentru care, firma sa face marketing-ul, etc! A declarat singur că investeşte 400 euro lunar în campanii de publicitate pe facebook (eu într-o situaţie cu 15 euro, am atras 400 like-uri în plus la o poză)! Aşa explic şi io „succesul”!

Pai, esti prieten cu Maruta si au nesimtirea sa dai lectii la bieti copii naivi? Ce sa invete de la tine, ma? Mergi in fata lor ca sa iti umfli ego-ul si hranesti vanitatea? Esti .. rusinica!

D) Chiar dacă e blogger de călătorii nu ştie scrie, nu mă refer la gramatică, ci la stil, parcă scrie compuneri de clasa a doua! Peste tot aruncă aiurea cuvinte bold-uite şi foarte multe link-uri spre alte articole de ale lui, de parcă el e singura sursă de cunoaştere! Nu-i nici cocalar, nici intelectual, e doar un constipat mediocru.

Dacă ştii câteva clişee ieftine de marketing, ai bani să investeşti, cunoşti oamenii potriviţi, vei ajunge mare, vei ajunge „stimat” Dar dacă atunci când cineva te contrazice cu o banalitate, legată de o cifră statistică, tu îi zici: “Cine eşti tu să mă contrazici pe mine?” şi îi dai unfriend…

Omu’ se pretinde profesionalist pe ceva ce nu are substanţă! Din asta poate rezulta doar o lăbăreală urât mirositoare!

Cel mai profi blogger de turism de la noi e Împăratul! La câte zeci şi sute de mesaje şi întrebări mi-a răspuns doar mie şi la toţi ceilalţi pe care îi cunosc şi l-au abordat cu vreo rugăminte…. v-ar sta minte-n loc! Şi nu e promovat nici jumate cât “somitatea” Razvanica!

Aici e momentul potrivit să fac o paranteză! Un foarte bun, foarte drag şi foarte nebun amic mă informează într-o zi pe facebook, în scris că am pierdut o foarte ilustră cititoare! Omu’ zice: “Tipa a studiat la SORBONA, e rafinată, e obişnuită cu articole de lege, anale de drept, etc! La tine s-a împiedicat de primele rânduri! A zis că eşti din topor, că oricum nu e nu ştiu ce de capul tău, că te ţine minte de când dădeai restanţe! Dar îl citeşte pe Răzvănică că îi zice de unde să ia bilete ieftine de avion! Răzvănică a fost şi student model, ca ea, deci nu s-a coborât la nivelul tău de restanţier! (restanţierul devenise bursier între timp, dar tu îl judeci pentru trecut, felicitări, ai o minte de crapă), i-am cerut scuze că i te-am recomandat! Mi-am cerut scuze şi pentru că sunt prea prost să nu fiu sclav! Păi cum mă! Ea e studentă eminentă, tu? Un boschetar!

4) Editurile. Eu nu mă pricep la cum merge sportu’ editurilor, publicat, etc. Îs conştient că e o afacere, tre să fie si profitabilă. Baiu’ e că nu mi s-au dat explicaţii legat de refuz, de fapt o singură editură a avut bunul simţ şi profesionalismul să îmi răspundă. Răspunsul a fost negativ, fără să fie însoţit de explicaţii, dar apreciez că măcar mi-au răspuns! Restul nici măcar nu au răspuns, chiar dacă le-am scris la fiecare de minim 4 ori!!! De fapt a mai răspuns o secretară, zicând că va da e-mailul mai departe, dar ăla eu nu îl consider răspuns! Persoana care citeşte manuscrisuri trebuia să îmi răspundă! Deci nu mă pricep la publishing, pot înţelege că publicatul cărţii mele nu e o prioritate sau o profitabilitate pentru un anumit business, dar mai pot spune că 6 din 7 cele mai mari edituri din România, au angajaţi nesimţiţi, neprofesionişti, etc! Voi menţiona doar numele editurii care a fost profesionistă, e meritul lor! Îi menţionez ca să nu îi băgaţi într-o oală cu ceilalţi: Humanitas!

Adică şi dacă ai companie de măturat străzile răspunzi la toate e-mail-urile!!! Dacă eu reuşeam să o fac din Mongolia şi Siberia, când aveam internet o dată la câteva săptămâni… Din acest punct de vedere nu le dau nici nota 1 celor 6 edituri! În rest nu-s specialist!  Am scris doar celor mai mari edituri. Dacă cartea nu îmi e suficient de bună să fie publicată de o editură mare, n-are rost să “poluez” piaţa cărţilor, cu “ieftineala” mea!

5) Ziare. Cei mai neprofesionişti şi nesimţiţi au fost cei de la Adevărul şi Jurnalul National! Iar la Adevărul am avut de a face cu 3 persoane! M-a suprins plăcut Click. Cei mai profesionişti au fost tot timpul cei de la Think Outside the Box! Le mulţumesc încă o dată pe această cale!

Lucrezi in comunicare si nici macar nu răspunzi la e-mail-uri?! Îți multumesc ca m-ai ocolit dar si că prin refuzul tău ma ambiționezi!

Îmi zice un alt prieten bun, pasionat de călătorii: “Mă, tu ai un blog foarte citit, poate cel mai citit pe călătorii, nu “travel”/turism, aventura, cel puţin la număr cititori per post. Ar fi foarte normal să fi invitat la concursuri de bloggeri, la conferinţe de turism (dacă am fost invitat şi eu cu blogu’ meu amărât)! Ar fi normal să ai sponsori la câţi cititori ai, dar sponsorii ştiu că au clienţi proşti şi nu îşi pot asocia imaginea cu tine! Tot respectul pentru tine că nu te-ai schimbat!

Şi câţi oameni faini am reuşit să adun pe blogu’ ăsta…. nu îmi vine să cred!!! Vă mulţumesc din suflet!

E greu uneori, e greu de exemplu’ să vezi că eşti invidiat de oameni la care ai ţinut!

Ar fi o idee dacă acest articol ar ajunge la oameni sus-puşi în anumite companii. La acei manageri care plătesc companiile de marketing pomenite mai sus.

Scopul meu nu e să scriu conformist şi să mulţumesc pe cineva: 1) Ce e bunul simţ? Ce autoritate morală e în măsură să decidă asta? Ce e tabu? Ce ar trebui să fie tabu? 2) Unei distinse profesoare universitare i-am zis: <Limbajul „suburban” e acela pe care îl folosiţi şi dvs în momente de nervi, când vi se termină răbdarea pentru copiii dvs sau pentru soţ, doar că în public trebuie promovat un “prestigiu”!? Aşa-i? Asta pentru mine e falsitate şi ipocrizie!

-de Timotei Rad-