browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.

Îndrumar romane de aventuri reale

Posted by on October 19, 2017

1) Sunt basme propagandistice sau lacrimogene, orice investigații făcute de un lăbar de jurnalist, după moartea calatorului (Into the Wild, Into Africa, Undouted Courage).
2) Sunt curvășaguri ordinare pretinsele jurnale de călătorii ale unor bolnavi mentali ce au ajuns lideri politici: Che Guevara și Deareea Motocicletei. Tipul era născut în familie aristocrată, într-un palat cu 5 nivele (Cordoba, Argentina), ca mai apoi să devină socialist…dar și nazist (în discursurile sale, povestește cum de la granița USA – Mexic până la Ushuaia era o singură rasă, bla bla). Cred și eu că daca ai ajuns lider politic, mai apoi faci best seller o carte de tot căcatul. Apropo, lăbarul fura în călătoria-i prin America de Sud. Mai mult, la 1952 cât de avut trebuia să fii ca să îți permiți o motocicletă??? Hai sictir!
3) Romanul Kon Tiki are scenariul (lol) unui film hollywood-ian gen The A Team: Se intalnesc 6 fosti parasutisti, spioni si piloti si isi zic sa se apuce despre stiinte (sic) si studiat triburi si legende. Se prezinta la Ministerul de Razboi SUA (dara ca) pentru cel de-al saptelea magnific, necesar pentru vanzarea legendei in 20 milioane exemplare.Facand abstractie de cele de mai sus, expeditia Kon Tiki, daca a avut loc, a fost complet inutila, intrucat Joshua Soclum traversase SINGUR Pacificul cu 47 ani inainte. Cat despre stiinta, testele ADN moderne il contrazic pe Thor.

La pagina 43 a editiei First Washington Square Press Printing – November 1973 – 35th Anniversary Edition (1947 + 35 = 1982) citim: The Equator itself was in sight.

Norvegia l-a dat pe Amundsen, dar Thor e o petarda.

4) E SF orice roman în care autorul e prins cu minim 2 minciuni ordinare, de mari proporții și menite să îl transforme într-un mit (27 de pași – Tibi Ușeriu, Andre Brugiroux – One People, One Planet).
4A) Tibi Ușeriu:

Problema cu Tibi Ușeriu e faptul că postulează o filosofie a pocăinței, vieților multiple (ipocrizia), luptei cu demonii interiori…ca astfel să pretindă că ne spune povestea drumului său spre omenie.
 
În lipsa acestor premise romanul și povestea sa sunt doar alte ipocrizii, minciuni și furturi (intelectuale) ale unui alt Dinu Păturică, un foarte bun actor, care prin body language-ul său a dat meltenii pe spate cu așa zise simplitate și modestie.
 
De-a dreptul trist e ca un asemenea personaj să fie considerat scriitor foarte bun, ba chiar autor al unui best seller.
 
Să trecem la chestiunile concrete:
 
La pagina 163-164 Tibiche povestește cum a închis în <conteinăr> românii aruncați la rechini (celebra poveste din anii ’90).
Contrar cu ce spune el
-vasul era cu pavilion taiwanez, nu filipinez. Vas, care erau două. Vapoare. Filipinez era bucătarul unuia dintre ele, bucătar ce a ascuns unul din cei 5 români (plecați în 2 ture, trei apoi doi)
-vasele mergeau în Canada la Halifax, nu în SUA
-iar cel mai grav, vasele plecaseră din Algeciras (port în peninsula Iberică, adică pe continent), nu din Gran Canaria, precum afirmă Tibi.
 
Deci în momentul în care el pretinde că introducea în <conteinăr> nește persoane, în Gran Canaria, alea urcaseră în Algeciras…. Ce ți și cu ăștia slabi la geografie :)) Îi prinzi tot timpul!
 
Începând cu pagina 182 își povestește ultimele evadări și arestări (niciodată nu știi câte sunt, itinerariul lor geografic e contradictoriu, etc): Apoi, în martie 1998 .. sunt pasagerul taciturn al unui taxi pe o rută foarte comună: Viena – Budapesta. .. Nimic nu prevestește controlul excesiv de serios al vameșilor. Deci, cu toată modestia, după judecata mea Tibiche se afla în vama austriaco – maghiară. Totuși aflăm 2 aliniate mai jos că este închis în Linz… Ar fi trebuit să verifice o hartă înainte să inventeze minciuna asta, cel mai probabil a confundat Graz-ul cu Linz-ul.
La pagina 187, după o evadare spectaculoasă, găsește o stație de tren și citez: aștept să vină marfarul meu de 6. Care îl duce direct până în Serbia. Via Ungaria? Sau via Slovenia – Croația? Realizează o asemenea expediție, de minim 24 de ore, cu un marfar al dragostei libertății și nu ne povestește nimic despre experiența aceasta? Ah, dar de unde știa că marfarul vine la ora 6?
 
Părerea mea umilă e că Tibiche dincolo de alergătură e doar un produs de marketing. Mai mult, cartea e fooooooarte puțin probabil să fie opera lui Tibi. Omul Tibi Ușeriu nu e cel care se exprimă în acea carte, pentru a te convinge de asta trebuie să îi vezi doar un interviu (de exemplu cel cu Andreea Esca). O păsărică mi-a șoptit: Marcel Iureș. — Dar cât să îi pese sau cât să știe un faințer despre plăcerea creatului din pix. Tot un fel de mistrie.
 
E o chestie să fii alergător la poli. Dar a fi medic e cu totul altă treabă, Tibi dragă! Ah, tu voiai să fii scriitor?
 
 4B) Andre Brugiroux:

Tipul se autoproclamă cel mai jupân autostopist, încercând să priveze de această onoare pe Vladimir Sharlaev. Afirmă că a făcut autostop în 135 de țări de-a lungul a 400 000 km. Dar dacă îi veți citi cartea, veți constata că se contrazice stupefiant de simplist. Să îi vedem povestea: Născut în Franţa în 1937, după ce şi-a terminat studiile a avut diverse job-uri în câteva colţuri de-ale rotundului Pământ: a fost manager de hotel în Kinshasha – Congo, translator în Toronto – Canada şi altele. La 30 de ani, în octombrie 1967, pleacă să cutreiere Americile cu încă doi prieteni, cu o maşină personală. În aprilie 1968 ajung în Buenos Aires, se ceartă cu cei doi continuând să călătorească singur, cu autostopul. Întâlnise în Mexic un autostopist ce îl inspirase.

Din aprilie 1968 va călători cu autostopul pentru încă 5 ani. Porneşte cu o rezervă bancară de 5 000 dolari (5 000 dolari ar fi în ziua de azi minim 50 000 euro, în 1995 cu 5 000 dolari îţi luai o garsonieră în Bucureşti, acu aceeaşi garsonieră te-ar costa 30 000 euro, deci 5 000 dolari în 1968 sigur făceau şi mai mult). O bună parte din kilometri ce îi face cu avioane, de exemplu din Punta Arenas (Chile) ia avionu’ şi merge să se opereze în Santiago de Chile.

Andre face lista celor 135 ţări ce le-a vizitat cu autostopul şi o pune aici pe site-ul său: http://andre.brugiroux.free.fr/paysvisites.htm . Enumeră între cele 135 ţări şi ţările vizitate cu părinţii (cu autobusul, trenul sau avionul) până la vârsta de 17 ani, şi ţările vizitate între vârsta de 17 şi 30 de ani ca elev, student sau în interes de servici (Congo, Canada, etc) după finalizarea studiilor (tot cu autobus, tren sau avion). Să pui din burtă MINIM 34 de ţări (32 ţări conform cu o altă listă, făcută tot de el, în cartea-i) mi se pare urââât tare! Are două liste cu ţările vizitate, se contrazice singur!  TOTALUL DE ŢĂRI AR FI 101 …. dacă mai putem avea cea mai minimală încredere…

Când e vorba de numărul de kilometri, pune toţi kilometri ce i-a făcut cu avionul în interes de servici şi mulţi alti kilometri ce nu i-a făcut cu autostopul! Zice că are un total de 400 000 km făcuţi cu autostopul, adică de 10 ori Ecuatorul sau distanţa de la Pământ la Lună! Facuti cu autostopul ar fi 166 000 km, daca mai putem crede ceva.

După ce am citit cartea i-am scris omului punându-i următoarele întrebări lămuritoare şi atrăgându-i atenţia asupra următoarelor detalii:

1) Ok, about the record you claim: 4 000 km (2500 miles) in 72 hours: Luanda-Cape Town. The distance from Luand to Cape Town is 3500 km (2100 miles). Regardless the true distance, you are aware that is really hhhhard to believe that in Africa, in 1972 it was posible to make an average of hitchhiking 50 km per hour, for 72 hours in a row (55,55 km/h if there would be 4000 km as you claim, contradictory with any of your own maps of your travel itineraries).

(La întrebarea asta nu a răspuns, e clar că a minţit cu tupeu de rinocer, pentru că Africa!)

2) I will try to remake your hitchhiking itinerary. I am really interested just about hitchhiking. I hope I will not be to curious.

You actually started hitchhiking in Argentina, in Buenos Aires. So you haven’t hitchhiked in some of the 38 countries listed before Argentina in the list from your book (in some of the 40 countries listed before Argentina on your website). You have two different lists of countries in the book and on the website. They end up both with 135, but they are a slightely different. In some of these first 38 (40) countries you get back hitchhiking. Acording with your book you get back in: France, West Germany, Algeria, Zair, Camerun, Slovakia and Yugoslavia. In Yugoslavia, the road between Salonic and Budapest it went through Makedonia and Serbia, so instead of one country (Yugoslavia) I will consider 2 countries. Important: From your most African countries travels, your book doesn’t offer any stories, or when it does they are contradictory. (I-am cerut scan sau poze cu pașapoarte și vize și a refuzat).

South Yemen, East Germany and Ryukyu Islands, they were countries at the time you visited them, so you should count them too! Oh, but you haven’t actually hitchhiked in East Germany and Ryukyu Islands. Anyway, South Yemen should be considered. You can count East Germany and Ryukyu Islands at the total number of countries you visited. *Your stop on Ryukyu islands is not mentioned in the book. Ryukyu Islands are just at the end of the book, in that list. Had you visited Ryukyu Islands? You forget to mention Kazahstan, Ukraine and Moldova, you crossed this countries when you crossed URSS. Ah, you crossed this countries traveling with a train, likewise the whole Soviet Union, so that’s why you haven’t considered them.
Canary Islands and Zanzibar are just autonomous republics, are not and they weren’t self declared independent or stato de facto when you visited them (like Nagorno Karabakh or Iraqi Kurdistan nowadays). They are like nowadays Găgăuzia (in Moldova), like Tibet, and many others. Rio de Oro (Western Sahara) and Ceuta, yes, they are de jure states. Alaska is not a country! Alaska is not a country, dear traveler. This is too basic.

From Sierra Leone how you get to Gambia/Senegal? (L-am intrebat asta pentru ca in lista de tari ii lipseste Guinea si Guinea Bissau, prin care harta arata ca ar fi trecut). (Mi-a răspuns şi zburat cu un avion, deci a numărat şi Gambia peste care doar zburase. La fel în cazul Timorului și Arabiei Saudite)
Timor, Saudi Arabia and Gambia….., you just flew over them in your way to Bali, respectivly North Yemen and Senegal, you haven’t hitchhiked in them.
Am I right if I say that you actually proprely hitchhiked in 101 countries: Argentina, Chile, Peru, Brasil, Colombia, Venezuela, Mexic, SUA, Canada (back SUA), French Polynesia, Cook Islands, New Zeeland, Australia, Indonesia, Singapore, Borneo, Malayesia, Thailand, Laos, Cambogia, South Vietnam, Philiphine, Hong Kong, Macao, Taiwan, Japan, South Korea, Romania, Bulgaria, Turkey, Syria, Lebanon, Jordan, Iraq, Iran, Pakistan, India, Nepal, Ceylon, Afganistan, Kuweit, North Yemen, South Yemen, Djibouti, Ethiopia, Kenya, Uganda, Rwanda, Burundi, Tanzania, Somalia, Zambia, Rhodesia, Botswana, South Africa, Namibia, Angola, Leshoto, Swaziland, Mozambique, Malawi, Madagascar, Zair, Central African Republic, Camerun, Nigeria, Benin, Togo, Ghana, Burkina Faso, Mali, Ivory Coast, Liberia, Sierra Leone, Senegal, Mauritania, Western Sahara, Morroco, Ceuta, Algeria, Tunisia, Libya, Egypt, Sudan, Cipru, Israel, Palestina, Grecia, Makedonia, Serbia, ( ? or via Kosovo? or Croatia?), Ungaria, Slovakia, Polonia, Finlanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Olanda, Belgium, Germany, France (it might be also 103 if you hitchhiked accros Croatia and/or Kosovo too). Dar pentru că nu mi-a trimis nici o poză cu vreo viză voi considera că a făcut autostop în 83 de ţări! Nu voi lua în considerare: Swaziland, Lesotho, Botswana, Uganda, Rwanda, Burundi, Benin (Dahomey), Togo, Ghana, Burkina Faso (Upper Volta), Ivory Coast, Liberia, Sierra Leone, Mali, Polonia, Finlanda, Norvegia, Suedia si Danemarca. Voi lua în considerare Afganistan, Mozambique şi Malawi pentru că îi erau oarecum în drum.
Regarding the number of km you hitchhiked, I did some general calculations, I averaged their number of kilometers up, more than reasonably I consider! And they add up to a MAXIMUM posibility of 166 000. See below.
*Note: Black line is for hitchhiking, red line is for paid airplane trips, blue line is for paid boat trips and green line is for paid train trips. Yellow is for travels that don’t appear at all in your book, but your maps are saying you have been there (and we just saw how “tricky” are your maps of hitchhiking airplaines itineraries). When you got a free ride with a plane, train or boat I considered it hitchhiking and I let it in black colour. I erased from your maps your job flights, and kindergarden journeys with your mummy. I kept just the map of your hitchhiking journey.
 Redau mai jos harta-originala, cea in care a pus si calatoriile cu avionul in interes de servici. Explic mai jos de ce:
Daca in cazul Sierra Leone – Guinea – Guinea Bissau – Gambia – Senegal, el zboara cu avionul dar pe harta si lista tarilor spune ca a mers cu autostopul, in cate alte situatii a mai facut la fel? Nu pot stii, asa ca ii las acel numar de 83 de tari, cu toate ca nu il merita si sigur a facut mai putin de 83 de tari cu autostopul!
Mai mult, in iulie 1972 era in Zair, Kisangani, ca in august sa fie in Abidjan, via Republica Centrafricana, Camerun, Nigeria, Porto Novo, Lome, Accra, Ouagadougou, Bamako??? Cu autostopul, in 1972??? Pai doar aplicatiile pentru cele 8 vize au trebuit sa dureze minim 16 zile, daca i-au fost oferite de pe o zi pe alta! IAR IN IUNIE 1972 era in ANTANANARIVOOO???!!!???
Bine, boul se da de gol din nou in lista-i tarilor unde ne spune ca a 103a tara e Madagascar, iar a 104a Republica Centrafricana. Aici e clar din nou ca a zburat.

A) The Americas & Pacific: 60 000 km (15 000 in South America, 35 000 in North America, 10 000 in Pacific):
A1) South America: 10 000 km. In fact there were way less than 10 000 truly hitchhiked.
A2) North America: I round up from 27 000 to 35 000 km.
A3) Pacific: 10 000 km (am luat în considerare şi distanţa Noua Zeelandă – Australia, chiar dacă a făcut-o cu un ferry pentru care a plătit – la întrebarea asta mi-a răspuns).
B) Australia & Asia: 51 000 km (16 000 in Australia, 10 000 in Indonesia, Indochina, Japan, Rusia & Romania, 10 000 from Romania to India, 5 000 in India, 10 000 from India to Africa). You did almost entire India by train, but I will consider 5 000 km.
C) Africa & Europe: 65 000 km (50 000 in Africa and 10 000 in Europe – which is really a very highly exaggerated figure):

I just wanted to make a fair and objective reportage. You saw that when I taught you forget to mention some countries and I remembered you about them. My intention it wasn’t to quite your merits! If you would miscalculeted and actually hitchhiked more kilometers and more countries than you said (400 000 and 135) I would have told you! I want just the truth!

All the bests Andre! With sincere apreciation Timotei!


Dear Timotei,
I never thought I would become one day the subject of such a detailed study! (LOL)
This is a fact that I have not hitch-hiked in some countries and that 400.000 km purely hitch-hiking might not be accurate. From Toronto to Buenos Aires I was going with the 2 Canadians in their London taxi cab. I did not get this taxi thumbing, true, but this part of the trip was realized in the same style as what followed (a dollar a day, no hotel). – Un dolar pe vremea aia … he he he!
I flew from Sierra Leone to Senegal.
I have no time to enter into all those details. (Lui Jeremy Marie când i-am cerut poză cu două vize mi-a scanat tot pașaportul)
The book in English One People, One Planet, is only sold by me. So you can give my e-mail address.
Take it easy.
I-am răspuns: I took it easy (paying attention at details) that’s why I observed all this things we talk about.
Călătoritu’ trebuia să îi facă oameni!
5) Conducători militari și colonialiști trimiși în misiuni de cucerire (James Cook). E politichie, mă lasă rece.
6) Produse de marketing (Bear Grylls)
Voi credeați că marketingul s-a inventat în era digitală? Înainte i se spunea vrăjeală?
Consider că am fost crescuți cu multe basme și pentru a face această lume mai bună pentru tinerii ce vin din urmă, e sănătos să știe gândi și să nu fie seduși de basme din-astea. Dacă vor alerga după a deveni vreo iluzie de genul vor sfârși dezamăgiți, vor vedea în toată splendoarea partea maronie a vieții…iar asta le va afecta total existența, mentalitățile, sentimentele și bucuriile.
Ah, păi toate or fi basme? Nu dragilor. Oyibo, carte scrisă de Ana Hogaș și Ionuț Florea e o splendoare! Vând kilometri a lui Mihai Barbu are mult umor super mișto și o abordare exemplar de umană.
Ideea nu cred că ar fi e să punem în balanță câte îs vrăjeli și câte îs frumoase. Ci să demascăm urâtul, să îl aruncăm la gunoi. Cele frumoase vor fi împărțite în funcție de gusturi, iar frumosul se va diminua astfel și mai mult, că de aia e frumos, ca să nu îl poți înhăța, să te îmbete, să te învețe lucruri faine.
Dacă tâmpiții ăștia lunatici sunt autori de best seller-e, slavă cerului că eu nu-s, nici nu vreau să fiu.
Dacă până și cei mai cool eroi sunt asemenea specimene grețoase, curve infatuate și vanitoase, ce modele să aibe tinerii?
Ghid etic pentru Batmanii de Social Media
  1. Pe propria pagină de Facebook să postezi link-uri de-ale propriului blog, cu titlul: Horia pleaca azi pe Everest. E în super forma. Se spune și se scrie: Plec azi pe Everest, sunt în super formă. Cum sună?
  2. Să-ți share-uiești pe Facebook, post personal de pe Bored Panda zicându-le românașilor că prestigioasa publicație Bored Panda îți promovează povestea (Radu Paltineanu).
  3. Fii impersonal. Posteaza la intervale calculate de timp, lucruri scrise pe un ton profesionist, construiește-ți o imagine publică. În felul ăsta, noi, cei duși cu vaca, vom știi că în viața ta personală ești vraiște. Mai știm că dpdv uman, poți fi doar profesional. Tu e clar că ai alte păreri. Părerile sunt împărțite, dar tu nu ești de acord nici cu asta.
  4. Vânează audiență, unii vor să învețe de la tine cum se obține succesul, sau să te aprecieze că reușești ceva ce lor nu le iese. Trăiți în aceeași iluzie, dar nu v-o spune nimeni. Se simt mai bine dacă râd de voi.

Dragilor, asta nu e inteligență, e lipsă de bun simț.