browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.

Goţii, măăiiiiii

Posted by on April 27, 2018

Poetul Claudiu şi patricianul Stiliho se referă cu siguranţă la vizigoţi, folosind termenul geţi.
Marcelinus, Orosius, Isidor al Seviliei, Procopius al Cezareei folosesc termenul geţi, pentru toate popoarele din afara graniţelor imperiului; popoare migratoare ce îi invadau din Hispania până în Cezareea. Aceştia desemnează specific ca gete, triburile goţilor, gepizilor, cutrigurilor şi slavilor (lol). Menţiunile sunt verificabile prin intermediul datelor şi locurilor bătăliilor la care istoricii menţionaţi fac referire când scriu despre invaziile (sic) geţilor.

Procopius spune în Istoria Războaielor, Volumul III: În timpurile trecute erau multe naţiuni gotice, la fel ca azi: goţi, vandali, vizigoţi şi gepizi.
Este evident că romanii au preluat de la greci exonimul geţi, alternându-l cu forma goţi, denumind astfel populaţiile din afara graniţelor imperiului. Faptul că Procopius ne vorbeşte despre lunga existenţă a acestor populaţii, limpezeşte evidenţa faptului că era vorba de multe triburi, venite în valuri succesive, la intervale mari de timp.
Cel mai nesemnificativ grup gotic, dar cel mai longeviv este cel al goţilor crimeeni, care au supravieţuit până în secolul 18. Oraşul capitală al goţilor crimeeni era Mangup. A doua soţie a lui Ştefan cel Mare, Maria de Mangup era gotă. Interesant e faptul că un stră-stră-bunic de-al acestei Marii, este Împăratul vlah Ioan Caloian, Împărat de-al Regatului Vlaho-Cumano-Bulgar. N-or fo’ vlahii chelea pulii, da’ istoriografia rumână (iobagă) a avut un singur scop: inocularea psihologiei de milogi năpăstuiţi, ce se zbat la marginea lumii civilizate.
PS: Menţiunea Strabonică a dacilor de la gurile Dunării, se referă la populaţii localizate la vest de jumătatea cursului danubian, mai exact, la vest de Budapeşt. Aşadar, noi ardielenii, n-avem treabă cu ăii’. Appian spune: Mergând întracolo, pe Rin găseşti celţi, iar pe Dunăre daci. Bag de samă că zona dintre Rin şi Dunăre nu-i în dragu’ nost Arghial.
Alexander Fol, surprinde şi el banala claritate dacă sălbatică de la nord: Roman observers adopted the name of the Dacian tribe to refer to all the unconquered inhabitants north of the Danube.
Edward Bunbury consideră termenul daci, desemnând triburi din Câmpia Panoniei. Dacă considerăm şi raţionamentele lui Alexander Fol, deducem că singura provincie romană de la nord de Dunăre a fost numită Dacia, nu pentru că era singurul loc inhabitat de sălbatici (sic), ci deoarece romanii, numeau daci sălbaticii de la nord de Dunăre (sic).
Lucian Boia observă mişto die regulamentar că Strabon n-ave’ cum să cunoască dialectele geto-trace, ca astfel să fie în măsură a spune cum se dau limbile ceasurilor Abramovich-iene..
Burebista este menţionat ca general al unei coaliţii ce atacă Imperiul Roman; lider al unei invazii gotice (sic). Coaliţia condusă de el număra personal germanic bastarn de pe Nistru, sălbatici liberi de pe Tisa, celţi intra-carpatini (strămoşii arghelenilor di-e treabă), etc. Această menţiune a dus la presupunerea că Burebista avea un imperiu; astfel lui Burebista i s-au oferit teritoriile de unde-i migraseră mercenarii dar el doar unificase câteva oraşe greceşti dobrogene. Da, greceşti. Vom vedea ce înseamnă un adevărat regat în acea vreme când vom discuta Regatul Transilvan al Gepizilor.
Autorul Anonim al Istoriei Augustine, spune că herulii şi goţii după ce jefuiesc Eraclea Pontică, Cizicusul şi Bizanţul, sunt alungaţi de Marina Romană, ca să se refugieze pe insulele Lemnos şi Scyros. Revin pe continent, jefuiesc Atena, Corint, Argos, Olimpia şi Sparta, după care în anul 267 sunt înfruntaţi la Termopile.
Herulii revin în fruntea unei coaliţii foarte numeroase, formată la gurile Nistrului, din bastarni, gepizi şi goţi (greutungi, tervingi) şi atacă Bizanţul, dar sunt înfrânţi.
Ne salvează arheologia, care ne desenează traiul celţilor pe meleagurile ce urmau să aparţină arghelenilor di-e treabă.
Cele de mai sus spuse, se înţelege că discuţia poate continua doar arheologic. Astfel, trecem la gepizi. Gepid = lent, nepăsător (ardelean)
Soldaţi goţi – Teodosius Misorium – anul 388 (sursa pozei)